Program Callcenter : Luni Vineri - 8:00 am 20:00 pm
  Contact : 021-9406

atac_de_cord(1)

Atacul de cord

Inima este un organ extraordinar ce poate functiona chiar si atunci cand e desprinsa de corp, cu conditia sa aiba suficient oxigen. Trebuie sa lucreze necontenit pentru a pompa sange prin corp.
Un atac de cord reprezintă o leziune a miocardului cauzata de scaderea irigarii sangvine. Un cheag de sange care se formeaza intr-o artera ingustata de acumularea de colesterol si de alte depozite lipidice, determina, de obicei, obstructia. Din acest motiv, inima nu mai primeste cantitatea de sange de care are nevoie.


Pe masura ce sistemul tau nervos trimite semnale coloanei vertebrale, alte parti ale corpului incep sa prezinte dureri. Simtiti o durere apasatoare in piept, care se deplaseaza treptat catre gat, maxilar, urechi, brate, incheieturi, omoplati si chiar abdomen.
Simptomele resimtite la nivel organic inainte de un atac de cord pot sa apara cu saptamani sau luni inainte de infarct, chiar daca sunt usoare, vagi, aproape deloc dureroase si aparent fara nicio legatura cu o potentiala disfunctie a aparatului cardiac.
De asemenea, simptomele atacului de cord pot sa varieze substantial de la o persoana la cealalta. Unii pacienti nici nu sesizeaza suferintele organismului si constata cu stupoare ca au trecut printr-un infarct miocardic.
Simptomele atacului de cord:
– transpiratiile reci
– simptome tipice racelii si gripei
– senzatia de oboseala accentuata extinsa pe mai multe zile,fara justificare
– senzatia de greata si varsaturi, aparute fara un motiv aparent
– vertij si ameteli bruste, inexplicabile
– simptome dificil de motivat sau schimbari in tiparul manifestarilor clinice deja avute (simptomele se intensifica sau dureaza mai mult decat de obicei)
– batai neregulate ale inimii
– stare accentuata de anxietate
Un document din 2007 care da definitia universala a infarctului miocardic clasifica infarctul miocardic in cinci tipuri principale:
•Tipul 1 – infarct miocardic spontan asociat ischemiei din cauza unui eveniment coronarian primar, cum ar fi de exemplu: erodarea placii si /sau de ruptura, fisurare, sau disectia ei
•Tipul 2 – infarct miocardic secundar ischemiei ca urmare a necesarului crescut de oxigen sau a aportului scazut(insuficient), ca de exemplu: spasmul coronarian, embolism coronarian, anemie, aritmie, hipertensiune sau hipotensiune arteriala.
•Tipul 3 – moarte cardiaca subita, incluzand stopul cardiac, de multe ori insotita de simptome sugestive de ischemie miocardica, insotita de supradenivelare recenta de segment ST (pe EKG), sau BRS nou aparut, respectiv probe de tromb proaspat intr-o artera coronariana depistat de angiografie si /sau la autopsie, dar decesul producandu-se inainte de prelevarea probelor de sange, sau inainte de aparitia biomarkerilor cardiaci pentru sange.
•Tipul 4 – asociat cu angioplastie coronariana sau stenturi:
o Tip 4a – infarct miocardic asociat cu PCI
o Tip 4b – infarct miocardic asociat cu tromboza de stent, documentate de angiografie sau la autopsie
•Tipul 5 – infarct miocardic asociat cu bypass coronarian
1 din 4 oameni mor in fiecare zi in occident de o boala de inima, aceasta fiind una dintre principalele cauze de deces. Peste 735.000 de oameni sufera anual de atac de cord, dintre care 15% mor
Uneori un infarct miocardic se poate manifesta atipic, simptomele fiind nespecifice si inselatoare. Astfel, pana la un sfert din cazuri pot fi fara durere toracica.
De cele mai multe ori, acest tip de infarct se intalneste la varstnici sau la persoane cu diabet zaharat, datorita incapacitatii de perceptie a durerii. In absenta durerii, exista simptome care pot mima boli mai putin grave, fapt pentru care multe persoane nu ajung la medic, ajung prea tarziu sau chiar sunt gresit indrumate cstre alte specialitati, intarziind diagnosticul si tratamentul infarctului.
Astfel, greata, varsaturile si senzatia de plenitudine gastrica, cu sau fara durere persistenta in abdomenul superior, pot fi foarte usor confundate cu o patologie gastrica, de tipul ulcerului gastric sau colicii biliare. Sincopa, starea de lesin, durerile de cap si ameteala pot fi puse pe seama unei probleme neurologice. Durerea aparuta in portiunea superioara a spatelui, insotita sau nu de tuse sau senzatie de lipsa de aer poate fi gresit interpretata in contextul unei afectiuni musculo-reumatismale sau respiratorii. Daca unul sau mai multe din aceste simptome apar brusc la o persoana, mai ales varstnica sau diabetica, cu istoric de boli cardiovasculare, trebuie luata în calcul posibilitatea instalarii unui infarct miocardic.
In timp ce procesul treptat care duce la atacul de cord nu este complet inteles, factorii majori de risc sunt stabiliti. Unii pot fi controlati, dintre acestia, cei mai importanţi sunt hipertensiunea, colesterolul crescut, obezitatea, fumatul si stilul de viata sedentar.
Victimele atacurilor de cord sunt, de obicei, spitalizate pentru cel puţin 36 de ore in unitati speciale de ingrijire a coronarienilor. Terapia medicamentoasa standard cuprinde un analgezic cum este morfina, beta-blocante pentru calmarea inimii şi aspirina pentru a reduce activitatea de formare a cheagurilor.
In unele cazuri, sunt administrate si medicamente care dizolva cheagurile. Aceste medicamente au eficientă maxima daca sunt administrate in primele ore de la debutul atacului de cord.
In urgenta se poate intreprinde angioplastia si, uneori, interventii chirurgicale pentru indepartarea unui cheag, redeschiderea unei artere infundate sau realizarea de derivatii (bypass) ale arterelor blocate.
O data depasita faza critica, pacientii continua sa primeasca beta-blocante pentru calmarea inimii, nitrati pentru cresterea fluxului de sange al inimii si anticoagulante, de exemplu heparina, warfarina sau aspirina, pentru a impiedica formarea altor cheaguri.
In timpul spitalizarii, pacientii cu atac de cord sunt conectati la aparate ECG pentru monitorizare constanta, in eventualitatea aparitiei de anomalii ale ritmului inimii.